Customader

Este electrică, transparentă, ecologică şi este... Dacia.
Un student al Universităţii de Arte din Bucureşti a creat conceptul Daciei Shift, o maşină ce merge pe bază de hidrogen.

Liviu Tudoran s-a inspirat din modelul Dacia Duster şi a luat în considerare nevoile tinerilor bucureşteni.

Cu un acoperiş transparent şi decapotabil, şi cu un design excelent, maşina cu două locuri oferă pasagerului libertate şi o senzaţie de înfrăţire cu natura.

Dacia Shift este complet eco, întrucât funcţionează fie pe o baterie litium-ion, fie pe bază de pile de hidrogen.
Acesta este un proiect independent, fără legătură oficială cu marca Dacia. Cu toate acestea, modelul, prezentat şi în media internaţională, ar putea atrage atenţia constructorului român.

0 comentarii

Astazi, voi scrie despre Mercedes Benz, cel mai bun si mai vechi automobil din lume. Deoarece articolul este foarte lung, am decis ca el sa fie impartit in 3 parti: istoria marcii, automobilele de a lungul timpului, si inovatiile Mercedes. Asadar urmeaza prima parte, realizata cu sprijinul Mercedes Benz Romania

În 1886, Gottlieb Daimler şi Karl Benz au revoluţionat conceptul de mobilitate individuală. De atunci Mercedes-Benz a stabilit numeroase standarde în industria construcţiilor de maşini. Primul automobil, primul omnibuz, primul camion de mare tonaj, primul motor diesel, primele autovehicule echipate cu ABS şi ESP... Mercedes se bucură de o tradiţie de 120 de ani în care a scris istoria!

De peste 100 de ani, Mercedes este cea mai inovatoare marcă de autovehicule din lume. Data de 22 decembrie 1900, când Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a scos pe piaţă primul automobil Mercedes, reprezintă începutul unei ere a dezvoltării ce a condus la înfiinţarea firmei DaimlerChrysler AG spre sfârşitul secolului XX.
Astăzi, Mercedes-Benz este considerată a fi cea mai de succes marcă de autovehicule din lume. Perfecţiunea tehnică, standardele de calitate, puterea inovaţiei şi numeroasele legende auto lansate, precum 300 SL Gullwing, sunt de neegalat. Steaua Mercedes a devenit cel mai celebru simbol auto şi una din mărcile comerciale cele mai cunoscute la nivel mondial.

In anii 1880, când Gottlieb Daimler şi Karl Benz au inventat, independent unul faţă de celălalt, motorul de viteză mare şi automobilul, aceştia au pus bazele transportului motorizat privat. Cu ajutorul partenerilor şi al susţinătorilor financiari, cei doi ingineri şi-au continuat în particular munca de dezvoltare în cadrul propriilor companii. În octombrie 1883, Benz a înfiinţat Benz & Co. în oraşul Mannheim; Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a fost înfiinţată în noiembrie

1890 în oraşul Cannstatt.

Ambele companii îşi propuseseră să creeze o marcă memorabilă, care să confere produselor aferente atât distincţie cât şi familiaritate. Iniţial, au ales ca propriile nume – Benz şi Daimler – să reprezinte originea şi calitatea motoarelor şi autovehiculelor pe care le fabricau. Mai târziu, în timp ce marca Benz & Cie. nu s-a modificat (deşi roata dinţată ce înconjura numele Benz în 1903 a fost înlocuită cu o coroană de lauri), la începutul noului veac produsele DMG apăreau sub denumirea comercială de Mercedes.

Mercedes este un nume feminin spaniol însemnând „îndurare”. De asemenea, era numele fiicei omului de afaceri austriac Emil Jellinek, care a locuit la Baden, lângă Viena, şi la Nisa în 1889. Jellinek, un gentleman progresist pasionat de sport, a fost un promotor entuziast al progresului tehnic şi al automobilului. Convins că automobilul va schimba viitorul, acesta a călătorit în 1897 la Cannstatt pentru a comanda primul său autovehicul Daimler, de şase cai putere, transmisie prin curea şi motor cu doi cilindri.

După ce automobilul i-a fost livrat în octombrie 1897, Jellinek a descoperit că viteza de 24 km/h este prea mică pentru el. Dorea viteze de 40 km/h şi a comandat două modele Daimler Phoenix cu motor frontal de opt cai putere. Cele două automobile livrate în septembrie 1898 au fost primele autovehicule rutiere dotate cu motor cu patru cilindri.

Ca om de afaceri, Emil Jellinek era în bune relaţii cu cercurile financiare internaţionale şi cu aristocraţia: în 1898 a început să vândă automobile Daimler personalităţilor din înalta societate. În 1899, Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) îi livra deja zece automobile lui Jellinek, iar în 1900 nu mai puţin de 29.


Jellinek a îndemnat compania DMG să producă autovehicule din ce în ce mai puternice şi mai rapide, iar din 1899 a început să le înscrie în curse auto – mai ales în Săptămâna Nisei. De obicei se înscria în cursă sub pseudonimul „Mercedes”, numele fetiţei sale în vârstă de zece ani. Dar, deşi numele devenea tot mai cunoscut printre iubitorii de automobile, iniţial Jellinek l-a folosit doar ca pseudonim al echipei sau al şoferului, nu drept marcă comercială.

La începutul lunii aprilie 1900, DMG şi Jellinek au încheiat un contract pentru vânzarea şi distribuţia automobilelor şi motoarelor Daimler, iar când s-a hotărât proiectarea unui nou motor cu numele de „Daimler-Mercedes”, pseudonimul lui Jellinek a devenit de asemenea nume de produs. Două săptămâni mai târziu, Jellinek comanda 36 de autovehicule în valoare totală de 550.000 de mărci – echivalentul actual a aproximativ trei milioane de euro. Era o comandă uriaşă după orice standarde. Câteva săptămâni mai târziu comanda încă 36 de automobile, toate cu motor de opt cai putere.

Primul automobil Mercedes

Pe 22 decembrie 1900, Daimler-Motoren-Gesellschaft îi livra lui Jellinek primul model echipat cu noul motor – un automobil de curse de 35 CP. Acest prim „Mercedes” proiectat de Wilhelm Maybach, Inginer Proiectant Şef la DMG, a făcut senzaţie la începutul secolului trecut. Având centrul de greutate scăzut, şasiu din oţel comprimat, un motor uşor şi puternic şi radiator în formă de fagure, este considerat a fi primul automobil din generaţia sa.

Săptămâna Nisei din martie 1901, când autovehiculele Mercedes au fost de neînvins la practic toate categoriile, le-a adus lui Jellinek şi automobilelor sale o reputaţie excepţională. În martie şi august 1901 apăreau modelele-surori de 12/16 CP şi respectiv 8/11 CP, iar datorită comenzilor suplimentare ale lui Jellinek, uzina Daimler din Cannstatt funcţiona la capacitate maximă.

Denumirea Mercedes a fost înregistrată pe 23 iunie 1902, iar pe 26 septembrie devenea marcă comercială. În iunie 1903, Emil Jellinek a primit permisiunea de a-şi lua numele de Jellinek-Mercedes. „Este probabil prima dată când un tată ia numele fiicei sale”, comenta Jellinek la acea dată.

Steaua in trei colturi

DMG foloseşte numele brand-ului de succes "Mercedes" din septembrie 1902. Dar nu exista încă marca înregistrată. Cei doi fii ai lui Gottlieb Daimler, Paul şi Adolf, îşi aduc aminte că tatăl lor a folosit odată o stea în trei colţuri ca simbol.

Gottlieb Daimler a fost directorul tehnic al Deutz Gasmotorenfabrik din 1872 până în 1881. Când s-a angajat el şi-a marcat casa pe o poza cu Cologne şi Deutz utilizând o stea în trei colţuri. El i-a spus soţiei că acea stea va străluci glorios peste fabrica sa de producţie.

Conducerea DMG s-a folosit de această predicţie şi în iunie 1909 a înregistrat steaua în trei colţuri cât şi cea în patru colţuri ca fiind mărci înregistrate. Ambele logo-uri erau protejate legal, dar steaua în trei colţuri a fost în cele din urmă folosită începând cu 1910 ca stea tridimensională pe grila radiatoarelor automobilelor.

Steaua în trei colţuri era un simbol al principiului Daimler a motorizării universale “pe pământ, în apă şi în aer”. De-a lungul anilor, aceasta a suferit numeroase modificări ale design-ului. În anul 1916 un cerc a fost plasat în jurul stelei, în cadrul căruia vor fi inserate 4 stele mici şi cuvântul “Mercedes” sau numele fabricilor Untertürkheim şi Berlin-Marienfelde.

În noiembrie 1921, DMG a solicitat protecţia utilizarii logo-ului pentu noi variante şi a înregistrat o stea tridimensională în trei colţuri îcadrată de un cerc la oficiul de autorizări – incluzând şi un design pentru grila radiatorului.

Colectia de autovehicule

Colecţia de automobile unice va fi o comoară pentru posteritatea – din acest motiv Mercedes-Benz a colecţionat oficial autovehicule începând cu anul 1911.

Colecţia actuală cuprinde un stoc unic de aproximativ 550 autovehicule. Aproximativ 350 dintre acestea sunt autoturisme, 140 maşini de curse şi 60 de autovehicule comerciale marca Mercedes-Benz, dar şi mărcile precedesoare Benz şi Daimler. Toate modelele reflectă valorile de bază ale celei mai vechi şi prestigioase mărci din lume: calitate, fascinaţie, inovaţie şi siguranţă.

160 de autovehicule sunt expuse în Muzeul Mercedes-Benz, altele sunt prezente la expoziţii sau iau parte la evenimente şi competiţii organizate pentru maşini clasice. În total, Mercedes-Benz împrumută autovehicule aproximativ de 1200 de ori în fiecare an – şi numărul solicitărilor de acest sens este în creştere.
Colecţia este administrată, întreţinută şi se află într-o continuă dezvoltare pe baza unor criterii bine definite. În acest fel, Mercedes-Benz se asigură că produsele culturale şi industriale importante sunt păstrate pentru generaţiile viitoare.

Pionierii Mercedes Benz

Numele Mercedes este simbolul unuia dintre cei mai inovatori producători de autovehicule din lume. Niciun alt lider al tehnologiei nu a reuşit să egaleze influenţa sa asupra dezvoltării automobilului. Succesul companiei este indisolubil legat de Karl Benz şi Gottlieb Daimler; în ciuda vieţilor foarte diferite, cei doi au lăsat în urmă aceeaşi creaţie: automobilul.

Karl Benz

Karl Benz s-a născut la data de 25 noiembrie 1844. Tatăl său, mecanic de locomotivă, a murit când Karl avea doi ani, iar mama sa, în ciuda resurselor financiare limitate, s-a asigurat că fiul ei primeşte o educaţie bună.

Karl Benz a urmat liceul şi mai târziu Universitatea Politehnică din Karlsruhe, apoi a absolvit doi ani de pregătire practică la compania de inginerie mecanică Maschinenbau-Gesellschaft din acelaşi oraş. Prima sa slujbă a fost aceea de proiectant şi desenator tehnic la o fabrică de cântare din Mannheim. În 1868 şi-a pierdut slujba şi s-a alăturat unei societăţi de construcţii specializate în poduri. Mai târziu s-a mutat pentru scurt timp la Viena, unde a lucrat la o companie de construcţii metalice.

Bertha Benz

Bertha Ringer s-a născut în Pforzheim, Germania, pe 3 mai 1849 şi avea 23 de ani când s-a căsătorit cu Karl Benz pe 20 iulie 1872.

Istoria este marcată de eforturile acelor femei ale căror fapte au influenţat semnificativ viaţa soţilor lor celebri. Bertha Benz este fără îndoială una dintre acestea, tovarăşa de viaţă cu personalitate hotărâtă a lui Karl Benz. Fără voinţa ei puternică şi încrederea nezdruncinată în succesul soţului său, poate că firma Benz & Cie. nu ar fi existat niciodată.

Bertha Benz a reprezentat întotdeauna un sprijin pentru soţul său şi l-a încurajat ori de câte ori genialul inventator şi proiectant a avut de înfruntat serioase probleme tehnice şi îndoieli referitoare la direcţia în care se îndreptau eforturile sale. Optimismul ei neclintit şi capacitatea de a găsi cea mai bună soluţie în momentele dificile au ajutat-o să iasă mereu victorioasă din încercările vieţii.
Deşi pe atunci era doar logodită cu Karl Benz, Bertha a luat o decizie spontană şi generoasă ce s-a dovedit esenţială pentru viitorul său soţ. Când Karl Benz a descoperit că fusese atras de către partenerul său de afaceri August Ritter într-o problemă financiară practic fără ieşire, Bertha Benz nu a ezitat să îi ofere zestrea sa. Chiar dacă nu era o sumă uriaşă, a fost suficientă pentru a cumpăra ieşirea partenerului din afacere şi pentru a-i oferi lui Karl Benz puterea de a lua toate deciziile viitoare.

Gottlieb Daimler

Gottlieb Daimler s-a născut pe 17 martie 1834 la Schorndorf. Pe lângă orele de la liceul din Schorndorf, duminicile lua şi cursuri de desen.

În 1848 Gottlieb Daimler şi-a început ucenicia ca armurier în Schorndorf, probabil la meşterul armurier Wilke. Şi-a încheiat ucenicia în 1852 cu prezentarea armei pe care trebuia să o realizeze calfele, şi anume un pistol cu două ţevi. După o şedere în Franţa, unde a căpătat experienţă practică în ingineria mecanică, între 1857 şi 1859 Daimler a urmat cursurile Şcolii Politehnice din Stuttgart. A avut diverse slujbe cu caracter tehnic în Franţa şi Anglia, iar în 1862 a început să lucreze ca desenator tehnic în oraşul Geislingen. La sfârşitul lui 1863 lucra în atelierul fabricii orfelinatului şi şcolii Bruderhaus din oraşul Reutlingen. Aici l-a întâlnit pe Wilhelm Maybach în 1865.

Pe 9 noiembrie 1867 se căsătorea cu Emma Kurtz din Maulbronn. În 1869 părăsea Reutlingen pentru a ocupa postul de director de atelier la Maschinenbau-Gesellschaft Karlsruhe. Trei ani mai târziu se muta la Otto und Langen ca director tehnic la Gasmotorenfabrik Deutz, unde s-a familiarizat cu principiul motorului în patru timpi al lui Otto, iar la mijlocul lui 1882, în urma unor divergenţe cu conducerea companiei, părăsea fabrica Gasmotoren.

Wilhelm Maybach

Wilhelm Maybach s-a născut pe 9 februarie 1846 în Heilbronn, crescând într-o familie cu şase copii. La vârsta de zece ani devenise orfan. A mers la şcoala Reutlinger Bruderhaus, al cărei fondator şi director, Gustav Werner, a remarcat şi a cultivat talentul băiatului în domeniul tehnic.

Tot la Reutlingen, Maybach l-a cunoscut pe Gottlieb Daimler în 1865 şi cei doi au devenit tovarăşi de nedespărţit. Pentru Daimler, Maybach a rămas un prieten apropiat până la moartea sa în 1900. În septembrie 1869 a lucrat împreună cu Daimler în Karlsruhe, iar mai târziu s-a mutat la uzina de motoare Deutz. Această perioadă l-a inspirat să lucreze la proiecte ale unor motoare cu combustie internă, uşoare şi cu turaţie mare, adecvate atât pentru vehicule terestre cât şi nautice sau aeriene.

Daimler a părăsit Deutz Gasmotorenfabrik la mijlocul anului 1882, în urma divergenţelor avute cu Consiliul Director. În octombrie 1882, Wihelm Maybach l-a urmat la Cannstatt pentru a-şi pune în practică proiectul unui motor uşor cu combustie internă şi turaţie mare. În timpul cercetărilor sale exhaustive, Maybach a descoperit patentul unui inventator englez pe nume Watson, care descria un sistem de aprindere prin incandescenţă nesistematizată – element esenţial pentru atingerea unei turaţii mari. În 1883 a realizat primul motor orizontal, urmat apoi de motorul-pendulă cu cilindru vertical fix, adaptat special pentru a putea fi montat într-un vehicul. În 1885, noul motor a fost instalat mai întâi în maşina de mers din lemn şi, un an mai târziu, într-o caleaşcă. Dar Maybach nu se mulţumea doar să fabrice motoare pentru caleşti.

În continuare, Maybach a realizat automobilul cu roţi din oţel. Acelaşi autovehicul a ocazionat introducerea transmisiei cu roţi dinţate în ingineria automobilistică. Prezentat în 1889 la Expoziţia Mondială de la Paris, automobilul cu roţi din oţel al lui Maybach a grăbit naşterea industriei automobilistice franceze. Când Gottlieb Daimler a înfiinţat Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) cu Max Duttenhofer şi Wilhelm Lorenz în noiembrie 1890, Maybach a fost numit Inginer Proiectant Şef. În ciuda acestui fapt, în februarie 1891 acesta a părăsit compania pe motiv că termenii contractuali sunt inacceptabili.

În următoarele 18 luni Maybach şi-a continuat munca de proiectare acasă. În toamna lui 1892, cu sprijin financiar din partea lui Daimler, a început activitatea de cercetare la hotelul Hermann din Cannstatt. Aici s-au realizat proiecte importante precum carburatorul cu jicloare, motorul Phoenix şi îmbunătăţirea elementelor sistemului de transmisie prin curea. La cererea industriaşului englez Frederick Simms, în noiembrie 1895 Maybach a fost repus în funcţie ca Director Tehnic la DMG. Aici a proiectat radiatorul tubular cu ventilator, iar mai târziu radiatorul în formă de fagure. Acest „Roi des constructeurs” (rege al proiectanţilor), cum l-au poreclit francezii, a mers dintr-o realizare tehnică în alta, concepând primul motor auto cu patru cilindri şi apoi, în 1898-1899, o întreagă generaţie de motoare, cele cinci modele producând între 6 şi 23 CP.

Emil Jellinek

Emil Jellinek s-a născut la Leipzig pe 6 aprilie 1853. La vârsta şcolară le crea părinţilor numai probleme. Educaţia particulară de început a fost urmată de un periplu prin diverse şcoli, căci tânărul Emil respingea orice aspecte referitoare la învăţătură.

La 17 ani s-a angajat ca funcţionar de stat la Compania de Căi Ferate Nord-Vest Rot-Kostelec, dar a fost nevoit să plece după doar doi ani de activitate.

Emil Jellinek a fost trimis în Franţa, iar de acolo în Tanger, la cererea consulului austro-ungar. Un an mai târziu mergea la Tetuan în calitate de agent consular, se căsătorea cu o franţuzoaică şi construia o afacere înfloritoare de comerţ cu produse nord-africane.

În 1881, Jellinek s-a întors la Viena pentru a prelua agenţia unei societăţi de asigurări. După un timp a fost numit inspector, dar ceva îl chema înapoi în nordul Africii. Cei doi fii ai săi, Adolph şi Fernand, se născuseră în Alger. În 1889 Emil Jellinek s-a mutat înapoi în Viena, împreună cu toată familia.

Mercedes Jellinek, dupa care au fost numite masinile Mercedes

= Va urma...=

0 comentarii